România a ajuns să importe, sâmbătă seara, mai multă energie electrică decât producea în propriile centrale, într-un moment în care importurile s-au apropiat de limita capacității de interconexiune. Situația a apărut pe fondul producției reduse din hidrocentrale, al lipsei energiei nucleare și al unei contribuții scăzute a centralelor eoliene, potrivit datelor Transelectrica, citate de e-nergia.ro.
În seara zilei de 3 octombrie, producția internă livrată în rețea a coborât la aproximativ 2.900 MW. În același timp, România importa aproape 3.400 MW.
Diferența este importantă și prin raportare la capacitatea maximă de import a țării, estimată la aproximativ 4.000 MW. Astfel, fluxurile de energie din exterior s-au apropiat de această limită.
Potrivit e-nergia.ro, situația a fost determinată de mai mulți factori care s-au suprapus. Seceta prelungită a redus producția hidrocentralelor, centrala nucleară de la Cernavodă nu producea energie, iar centralele eoliene aveau o contribuție redusă.
În același timp, capacitățile de stocare nu sunt suficiente pentru a păstra cantități mari din energia solară produsă în timpul zilei și pentru a le utiliza ulterior, în orele de seară, când consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică scade.
În intervalul analizat, centralele pe gaze produceau aproximativ 1.250 MW, iar cele pe cărbune furnizau mai puțin de 600 MW.
Presiunea asupra sistemului s-a reflectat și în preț. În orele cu importuri ridicate, energia de pe Piața pentru Ziua Următoare depășea 1.900 de lei românești/MWh, potrivit sursei citate.
Datele arată și o diferență importantă față de perioada de vară. La 14 august 2026, panourile fotovoltaice produceau peste 2.800 MW și asigurau mai mult de jumătate din producția de energie electrică a României.
Luni, 5 octombrie, la ora 08:36, situația se îmbunătățise, însă România continua să consume mai multă energie decât producea. Datele Transelectrica indicau o producție de 4.427 MW, în condițiile unui consum de aproximativ 6.100 MW.
Cea mai mare contribuție venea din hidroenergie, cu 1.435 MW, urmată de centralele pe hidrocarburi, cu 1.248 MW. Energia solară furniza 780 MW, cărbunele 565 MW, iar sistemele de stocare aproximativ 306 MW. Energia eoliană contribuia cu doar 29 MW, iar producția nucleară era la zero.
Datele din ultimele zile arată cât de mult poate varia balanța energetică în funcție de vreme și de disponibilitatea marilor capacități de producție. Atunci când producția internă scade în mai multe sectoare simultan, necesarul trebuie acoperit prin importuri, în special în orele cu un consum ridicat.