Reținerea repetată a activistului Anatol Mătăsaru ridică din nou semne de întrebare asupra modului în care instituțiile reacționează în astfel de cazuri, iar consecințele ar putea ajunge, din nou, la nivel internațional.
Juristul Vadim Vieru susține că intervențiile în forță au devenit un tipar, deși există precedente clare în care statul a fost condamnat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru acțiuni similare.
„Stau și mă întreb, cu o curiozitate absolut sinceră: de ce prima reacție a sistemului este mereu reținerea în forță, știind foarte bine că, la final, nota de plată vine inevitabil de la CtEDO?”, a declarat Vieru.
Acesta a amintit de cazul protestului din 2016 de la Procuratura Anticorupție, când CtEDO a stabilit că reținerea lui Mătăsaru timp de 72 de ore a fost arbitrară și a avut un efect de intimidare asupra libertății de exprimare. În acel dosar, instanța europeană a considerat acțiunile activistului drept „discurs protejat”.
Vieru a făcut referire și la alte episoade, inclusiv un caz de sechestrare în trafic, aflat în prezent pe rolul CtEDO, subliniind că există mai multe plângeri depuse de Mătăsaru la Curte.
Referitor la reținerea recentă de la Hâncești, juristul a cerut evitarea presiunilor asupra sistemului judecătoresc și a subliniat că responsabilitatea aparține organelor de poliție.
„Recomand să lăsăm doamna judecător în pace în toată această dezbatere. Indiferent de plângerea inițială, nu magistrata a făcut încadrarea juridică și nu ea l-a reținut pe Anatol. Poliția este cea care a decis că se impune o „reținere de facto” și i-a sechestrat automobilul”, a precizat Vieru.
Acesta a adăugat că instituțiile trebuie să demonstreze legalitatea și proporționalitatea intervenției, în condițiile în care funcționează prezumția de nevinovăție.
„Este responsabilitatea exclusivă a poliției să demonstreze că decizia lor de a-l priva de libertate a fost proporțională și perfect legală”, a subliniat juristul.
Cazul rămâne în atenția autorităților, iar eventualele evoluții ar putea ajunge din nou pe masa Curții Europene a Drepturilor Omului.